Declaratia sindicatelor referitoare la Intalnirea la varf din 2010 a Adunarii Generale privitoare la Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, ONU, New York, 20 - 22.07.2010
1. Pe masura ce statele membre ale ONU se concentreaza asupra negocierilor pentru a obtine un document la viitoarea intalnire din luna septembrie asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), sindicatele isi coordoneaza eforturile pentru a se asigura ca guvernele se vor angaja intr-adevar, in mod decisiv, sa raspunda apelului lansat la chemarea secretarului general al ONU pentru «Indeplinirea promisiunii» (Indeplinirea promisiunii, un raport privitor la viitor care promoveaza agenda asupra careia s-a cazut de acord pentru indeplinirea ODM pana in 2015, raport al Secretarului General - documentul A 64/ 665 din 12.02.2010) de a reduce in mod semnificativ saracia, foametea, somajul si sub-ocuparea, de a se concentra pe obtinerea unui raspuns pentru lipsa accesului la educatie, protectie sociala si sanatate si de a inversa tendinta de degradare a mediului pana in 2015. Cu siguranta aceasta nu este o sarcina usoara, avand in vedere seriile de crize care au zguduit fundatiile stabilitatii sociale in comunitatea mondiala in anii recenti, subminand in acelasi timp in mod grav eforturile tarilor in curs de dezvoltare pentru indeplinirea ODM. In prezent, este esential ca guvernele sa continue sa faca mari eforturi pentru ca aceasta criza economica sa ajunga la un sfarsit in mod viabil si sa nu ia reluarea cresterii ca pe ceva firesc, incetand astfel in mod prematur sa faca eforturi de recuperare.
2. Sindicatele si-au exprimat grave ingrijorari legate de rezultatele neconcludente inregistrate de incercarile de indeplinire a ODM chiar dinainte de aparitia multiplelor crize pe plan mondial (privitoare la hrana, energie, financiara, economica, de angajare si privitoare la clima). Desigur, unele tari in curs de dezvoltare inregistrau evolutii in ceea ce priveste anumite ODM si obiective intermediare, mai ales in crearea de locuri de munca, educatie si sanatate, in timp ce altele ramasesera mult in urma. Sindicatele au atras atentia asupra serioaselor intarzieri inregistrate la inceputul crizelor, pe fundalul cresterii saraciei si a unei noi foamete, in timp ce somajul si sub-ocuparea atinsesera niveluri fara precedent.
3. Organizatia Internationala a Muncii (OIM) a avertizat in privinta posibilitatii unei adevarate recesiuni sociale, cu efecte deosebit de severe asupra tarilor in curs de dezvoltare. Intr-adevar, somajul in crestere si crescanda inegalitate a veniturilor sunt printre cele mai graitoare semne ale faptului ca lumea nu este pe calea care sa-i permita atingerea ODM pana in 2015. Lipsa veniturilor in gospodarii este legata indeaproape de esecul familiilor de a-si indeplini nevoile de baza pentru hrana, adapost, sanatate si acces la educatie.
4. Confederatia Internationala a Sindicatelor (CSI), care reprezinta 176 de milioane de lucratori organizati in 312 centre de sindicate nationale din 156 de tari, subliniaza ca rezultatul prioritar al întalnirii la vârf din septembrie privitoare la ODM trebuie sa fie acela de a ajunge la un acord asupra Documentului rezultat, care sa fie orientat spre actiune, care sa aiba scopul de a depasi aceste obstacole privitoare la dezvoltare intr-un mod durabil si care sa faca mai rapida evolutia pentru atingerea ODM pana in 2015.
PERSPECTIVE DE ANGAJARE SI ERADICARE A SARACIEI
5. Cheia unei revolutii majore este recunoasterea legaturilor cauzale dintre deficitul de munca decenta si saracia persistenta. Numarul saracilor care muncesc, al celor care castiga mai putin de doi dolari pe zi, a crescut la peste 200 de milioane de persoane de la inceputul crizei financiare in 2008. Avand in vedere faptul ca ocuparea fortei de munca ramane de obicei in urma cresterii economice, criza locurilor de munca va persista probabil timp de mai multi ani, chiar si dupa ce economia mondiala isi reia cresterea. Masurile de protectie sociala care sa absoarba socul pierderii de venituri cauzate de somaj lipsesc in multe tari din lumea in curs de dezvoltare si cu siguranta lipsesc in ceea ce priveste majoritatea femeilor si barbatilor care lucreaza la locuri de munca precare, cu venituri scazute din economia informala, lipsite de protectie.
6. Mai ales femeile au fost afectate de criza si munca lor, deja prost platita, s-a evaporat ca rezultat al involutiei economice, lasandu-le adesea sa suporte povara activitatilor casnice de ingrijire fara venituri sau compensatii sociale. Accelerarea evolutiei privitoare la ODM 3, legata de alte ODM, trebuie sa fie o prioritate pentru Documentul rezultat al întalnirii la vârf. Angajarea tinerilor este mai cu seama un motiv de preocupare, pentru ca zeci de milioane de tineri sunt gata sa intre pe o piata a muncii slaba, in depresiune, cu perspective foarte proaste de a-si gasi un loc de munca decent. Din cauza crizei economice, somajul printre tineri a crescut cu 10 milioane in 2009 si cresterea numarului de locuri de munca a stagnat, in ciuda unei presupuse reveniri economice.
PLEDOARIE PENTRU NOI STRATEGII DE DEZVOLTARE
7. Politicile macroeconomice cele mai intalnite, asa cum sunt cele promovate de Institutiile Financiare Internationale (IFI) si lipsa unei abordari centrate pe oameni si bazate pe drepturi, care sa acorde prioritate crearii de locuri de munca, va servi doar la a-i tine pe oameni in capcana saraciei. Intelegerea cauzelor profunde ale crizei, nevoia de a trece la modele de crestere alternativa cu impact puternic privind redistribuirea, inclusiv in ceea ce priveste crearea de locuri de munca decente, sunt cheia pentru accelerarea evolutiei catre indeplinirea ODM.
8. Decidentii politici la nivel mondial trebuie sa recunoasca faptul ca vectorii crizei includ reglementarea destinsă a pietelor si instrumentelor financiare, permiţând uriase concentrari de avere intr-o economie pe baze financiare, care are doar legaturi slabe cu economia productiva reala. Rapida liberalizare a pietelor comerciale si de capital, termenii inechitabili ai schimburilor comerciale, modelele de crestere construite pe baza unor abordari de proasta calitate, bazate pe export, evaziunea fiscala facuta de companiile multinationale si regimurile slabe de impozitare, grelele poveri ale datoriilor si lipsurile severe de finantare disponibila pentru dezvoltare reprezinta tot atatia factori care au exacerbat efectul crizei asupra tarilor in curs de dezvoltare si le-au afectat capacitatea de a indeplini ODM.
9. Este nevoie de o noua abordare a politicilor, care sa puna accentul pe cresterea bazata pe cerere, pe dimensiunile sociale ale politicilor macro-economice, pe masuri robuste pentru asigurarea unei cresteri echitabile si redistributive in tarile in curs de dezvoltare care au posibilitatile politice de a-si hotărî prioritatile de dezvoltare, evolutia si distribuirea pe etape a politicilor de liberalizare.
MUNCA DECENTA SI PROTECTIA SOCIALA - ELEMENTE PRINCIPALE ALE STRATEGIILOR DE ERADICARE A SARACIEI
10. Ajungerea la conditii de munca decenta este un scop in sine - consacrat de ODM 1, sub-obiectivul 1B, si o componenta importanta a strategiilor de redistribuire a cresterii de care este nevoie pentru indeplinirea ODM. Sindicatele subliniaza sprijinul pe care il acorda initiativelor de promovare a sub-obiectivului 1 al ODM 1, care este menit sa «duca la deplina si productiva ocupare si munca decenta pentru toti, inclusiv femeile si tinerii». Locurile de munca decente combat in mod direct saracia si foametea, oferind venituri familiilor si comunitatilor si promovand ocuparea femeilor, ceea ce are legatura si cu indeplinirea ODM 3.
11. Sindicatele sprijina pe deplin initiativa OIM-ului de a intari componenta de protectie sociala a Agendei de Munca Decenta, prin oferirea unui prag minim de protectie sociala universala. Obiectivul este acela de a oferi un venit de baza garantat si acoperire de asigurari sociale gospodariilor nevoiase, permitandu-le sa-si indeplineasca nevoile de baza pentru hrana, adapost, educatie si sanatate prin masuri variate cum ar fi transferurile de numerar, mecanisme de garantare a angajarii si stabilirea de mecanisme de asigurari sociale pentru lucratorii care in prezent sunt cuprinsi de economia informala. Este deosebit de important sprijinul pentru indeplinirea nevoilor legate de sanatate, pentru indeplinirea ODM 4 (reducerea mortalitatii la copii), ODM 5 (imbunatatirea sanatatii materne) si ODM 6 (combatarea HIV/SIDA).
12. Masurile care sprijina puterea de cumparare a celor cu venituri mici, care sunt singurul sprijin in gospodariile lor, conduse adesea de femei, pot contribui la eradicarea saraciei si foametei, permitand cresterea egalitatii de gen. Mai mult chiar, oferirea de sprijin pentru venituri prin alocatii de somaj extinse si alte masuri de protectie sociala si crearea sau intarirea stabilizatorilor macroeconomici automati si a sistemelor de asigurari sociale pentru a ajuta tarile in curs de dezvoltare sa suporte mai bine criza ar crea un mecanism eficient de rezerva, care sa previna viitoarele catastrofe sociale si sa ofere asigurari ca impactul negativ al crizei actuale asupra ODM-urilor nu se repeta. Documentul de rezultat trebuie sa se angajeze la extinderea unor asemenea bune practici prin oferirea unui nivel minim de protectie sociala.
AJUTOR ACORDAT GRUPURILOR VULNERABILE SI SPRIJIN PENTRU LUCRATORII NEPROTEJATI
13. Concentrarea pe grupurile cele mai afectate de criza, asa cum sunt tinerii, cei in varsta si lucratorii necalificati, cei temporari si cu contract pe durate reduse, femeile si lucratorii migranti si asigurarea acelorasi drepturi pentru ei, ca si pentru ceilalti cetateni, recunoscand astfel caracterul universal al drepturilor omului si ale sindicatelor, este un aspect fundamental al agendei pentru munca decenta. Este probabil ca aceste grupuri sa fie lasate in urma daca nu sunt cuprinse de masuri directe. Si cei din economia informala trebuie sa fie inclusi, pentru ca ei constituie marea majoritate a saracilor care lucreaza, castigand sub 1,25 dolari pe zi. Asemenea lucratori ii includ pe cei aflati in variate situatii de munca, inclusiv pe lucratorii urbani ocazionali, pe micii detinatori de ferme, pe lucratorii agricoli si alti lucratori rurali.
14. In ceea ce priveste construirea de pachete de stimulare ca raspuns la crizele aflate in plina desfasurare, un element cheie este promovarea investitiilor de infrastructuri sociale care sa genereze oportunitati de angajare, concentrandu-se pe oferirea de servicii publice de calitate in sectoarele sociale: educatie, sanatate, apa si sanitar. Aceasta abordare introduce o importanta dimensiune de gen, eliberandu-le pe femei de povara muncii neplatie in sistemul de economie de ingrijire a familiei, oferindu-le locuri de munca decente. Prin aceasta masura se raspunde astfel mai multor ODM, ea functionand ca un mecanism de dezvoltare care indeplineste mai multe scopuri.
15. Investitiile in infrastructura care au grija de mediu si tin cont de clima, asa cum sunt cele necesare pentru indeplinirea ODM 7, reprezinta o ocazie pentru a face sa evolueze nevoile de dezvoltare si a proteja planeta intr-un mod coerent. Dezvoltarea de energii si transport public din surse regenarabile reprezinta un exemplu de optiuni politice care pun accentul pe folosirea activitatilor umane si pe aspectele pozitive din punct de vedere al mediului.
16. Ar trebui sa fie infiintate sau intarite mecanismele care ofera sprijin pentru recalificarea lucratorilor, oferindu-se astfel oportunitati de formare mai bune, pentru a se inlesni pentru lucratorii de orice varsta dobandirea de noi abilitati si a le imbunatati sansele de angajare si de castigare a veniturilor necesare vietii decente.
17. Prin angajarea intr-o abordare polivalenta bazata pe toate propunerile prezentate mai sus, decidentii politici pot indeplini simultan mai multe ODM. Cauzele profunde ale saraciei pot face obiectul unei lupte care sa duca la eliminarea lor. ODM-urile nu exista intr-un vid. Ele sunt interconectate intr-un mod nuantat si este nevoie ca ele sa fie cuprinse intr-o strategie detaliata care cuprinde mai multe sectoare de servicii sociale simultan.
CADRUL DE RESPONSABILITATE SI INDICATORII PRIVITORI LA MUNCA DECENTA
18. Este nevoie de masuri serioase privitoare la responsabilizare, pentru a se asigura faptul ca guvernele vor urma aceasta evolutie prin angajamente referitoare la dezvoltare. ODM 8, un parteneriat mondial pentru dezvoltare, ar trebui sa fie promovat ca mecanism de responsabilizare a tuturor actorilor implicati, pentru a da un impuls indeplinirii ODM pana in 2015.
19. Trebuie sa se desfasoare o mai sustinuta monitorizare a obiectivelor si indicatorilor. In acest context, trebuie sa se inregistreze evolutii reale cu privire la monitorizarea indeplinirii obiectivelor de munca decenta prin indicatorii dezvoltati pentru ODM 1, Obiectivul 1B privind munca decenta, adica:
1. rata de crestere a PIB-ului pe angajat
2. raportul dintre numarul de persoane angajate si numarul populatiei
3. proportia persoanelor angajate care traiesc cu mai putin de un dolar (PPP-paritatea puterii de cumparare) pe zi
4. proportia familiilor care sunt pe cont propriu si a celor de lucratori care contribuie, fata de numarul total de angajati
si pentru indicatorul ODM 3 legat de angajare (egalitatea de gen): proportia femeilor salarizate angajate in sectorul ne-agricol).
20. Acesti indicatori ar trebui sa fie completati de alti indicatori ai OIM-ului privind munca decenta privitori la protectie sociala, dialog social si drepturile lucratorilor. O asemenea monitorizare va oferi informatii de raspuns importante pentru a se afla daca intr-adevar se reduce saracia, masurata prin cresterea veniturilor, daca se obtine acces la protectie sociala si conditii de munca decenta prin organizarea de sindicate si negocierea colectiva.
UN CADRU ATOTCUPRINZATOR DE POLITICI SI NORME PENTRU MUNCA DECENTA SI PROTECTIE SOCIALA
21. Punerea in practica a Pactului global al OIM-ului privind locurile de munca ar trebui sa fie promovata de documentul de rezultat al Intalnirii la varf ca politica-cadru pentru indeplinirea ODM1 si a altor ODM. 183 de state membre ale OIM-ului au fost de acord cu acest pact in iunie 2009 si l-au sustinut printr-o Rezolutie ECOSOC in iulie 2009. Acesta ofera un cadru de politici si masuri care ar servi la indepartarea sindromului de «crestere fara locuri de munca» ce insoteste revenirea economica, prin oferirea de locuri de munca decente, protectie sociala, formare privind abilitatile si oferirea de micro-credite care sa sustina angajabilitatea si angajarea, permitand impulsionarea sectoarelor agricol si rural si incorporand masuri menite sa duca treptat la inscrierea economiei informale in cadrul oficial. Agentiile multilaterale si donatorii bilaterali ar trebui sa ofere sprijin financiar si de programe adecvat pentru punerea in practica la scara nationala a Pactului mondial privind locurile de munca. Rezolutia OIM-ului asupra egalitatii de sanse, aflata in centrul agendei de munca decenta in iunie 2009, prevede completarea Pactului mondial privind locurile de munca cu o noua dimensiune, lucru care ar trebui sa fie promovat pe deplin si sprijinit de Documentul de rezultat al Intalnirii la varf.
22. Sindicatele insista ca accentul pus pe munca decenta in privinta dialogului social si respectului principiilor fundamentale si drepturilor la munca reprezinta componente critice pentru indeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului si apreciaza modelul OIM-ului de dialog tripartit intre guverne, organizatiile angajatorilor si cele ale lucratorilor ca fiind un cadru institutional eficient care promoveaza agenda privind munca decenta si masurile de protectie sociala.
23. Sindicatele si alte organizatii ale societatii civile au de jucat un rol important ca parteneri intr-un cadru de dezvoltare angajant, care da nastere la responsabilitati, si transparent, incluzand cooperarea pentru dezvoltare, care ar trebui sa fie consacrata in ODM 8. Ar trebui sa fie infiintate mecanisme consultative incluzive, care sa asigure continuarea angajamentelor sindicatelor si altor organizatii reprezentative ale societatii civile la toate nivelurile in programul de urmarire si implementare de masuri pentru administrarea eficienta a economiei globale, eficienta in dezvoltare, restaurarea cresterii globale si o prosperitate pusa in comun, pentru a se indeplini toate ODM pana in 2015.
24. Sindicatele sprijina accentul pus de Proiectul Documentului de rezultat din 18 iulie 2010 (paragraful 54) privind importanta Forumului de Cooperare privind dezvoltarea al Consiliului Economic si Social (ECOSOC) ca punct nodal al sistemului ONU pentru o luare in considerare a ansamblului aspectelor legate de cooperarea internationala pentru dezvoltare, cu participarea tuturor celor interesati.
UN ANGAJAMENT INNOIT LA EDUCATIE PENTRU TOTI
25. Au fost inregistrate ramaneri in urma la ODM 2 si privitoare la obiectivul educatiei pentru toti. Potrivit celui mai recent Raport mondial de monitorizare al UNESCO, se inregistreaza acum o tendinta de inversare a evolutiilor obtinute in ultimii ani in oferirea educatiei de calitate pentru celelalte 72 de milioane de copii care nu sunt in scoala primara in programul Educatia Pentru Toti (EFA), acest lucru fiind determinat de scaderea drastica a fondurilor ODA si de problemele Initiativei Calea Rapida EFA (Fast Track EFA Initiative) menita sa accelereze evolutia pentru indeplinirea ODM 2. Tendinta guvernelor de a reduce costurile prin angajarea in scoli de personal neformat si necalificat submineaza si ea posibilitatile de obtinere a unei educatii de calitate pentru toti in viitor.
26. Organizatia sindicala Educatia Internationala (EI), reprezentand 30 de milioane de membri, educatori din lumea intreaga, promoveaza un sistem echitabil de educatie publica de calitate pentru toti, care sa permita eliminarea taxelor de studii si promovarea de programe care contin interventiile necesare cu privire la sanatatea la scoala si nutritie, pentru a se asigura ca toti copiii sunt sanatosi, bine hraniti si gata sa invete. EI accentueaza nevoia de a se indeparta toate barierele de la toate nivelurile din calea oportunitatilor pentru educatie si schimbare.
27. Organizatia sindicala Educatia Internationala s-a alaturat unor organizatii ale societatii civile interesate pentru a milita in favoarea reformarii partii financiare a initiativei EFA Fast Track. Educatia Internationala militeaza pe langa guvernele tarilor dezvoltate sa isi indeplineasca obiectivele privind acordarea de ajutoare. Initiativa de a crea un cadru de responsabilitate reciproca si o structura de administrare incluziva, care sa-i implice pe studenti, parinti si profesori constituie un pas important pe drumul catre dobandirea Educatiei pentru Toti. Acesta trebuie sa fie completat de crearea unui fond global multilateral pentru educatie, care ar asigura astfel finantarea deplina a celor 16 miliarde de dolari necesari pentru universalizarea nivelului de baza al educatiei, pe baza premisei ca fiecare donator va face o contributie echitabila, urmata de raportari anuale privind angajamentele asumate pe mai multi ani. Aceste propuneri ar trebui sa primeasca sprijin deplin in Documentul rezultat de la întalnirea la vârf din luna septembrie.
COMBATEREA HIV / SIDA
28. In ceea ce priveste accelerarea evolutiei privitoare la ODM 6, «Combaterea HIV/SIDA», sindicatele isi ofera sprijinul deplin cadrului normativ stabilit de OIM, care subliniaza nevoia de a se incorpora in politicile si programele nationale si abordari privitoare la aceasta boala la locul de munca, ca parte a unei strategii eficiente de lupta cu pandemia. Avand in vedere importanta locului de munca drept o cale de acces la tratament si masuri de prevenire, incluzand educatia si programele de constientizare, testarea si consilierea, ca si masuri pentru combaterea discriminarii si a stigmatizarii, ar trebui sa se asigure accesul sindicatelor la finantare din fondurile globale si ar trebui ca politicile nationale sa includa cu prioritate folosirea instrumentelor relevante in domeniu ale OIM-ului. Guvernele trebuie sa puna in aplicare in intregime noua Recomandare a OIM-ului privitoare la «HIV si SIDA si lumea muncii», adoptata in iunie 2010.
DEPASIREA DEFICITELOR DE FINANTARE
29. Una din problemele majore care trebuie rezolvate este cea privind transferarea neta de capital din tarile in curs de dezvoltare spre tarile dezvoltate, care are loc prin diverse mijloace, inclusiv evaziune fiscala, transferul preturilor de partea companiilor multinationale, termeni ne-favorabili in schimburile comerciale, prabusirea preturilor marfurilor si cresterea serviciului datoriei. Se estimeaza ca fluxurile ilicite de capital din tarile in curs de dezvoltare catre cele dezvoltate sunt de peste 1 000 de miliarde de dolari pe an, ceea ce duce la pierderi anuale de venituri din impozite de cel putin 100 de miliarde de dolari, care sunt esentiali pentru finantarea ODM. In timp ce unele din aceste fluxuri ilegale provin din coruptie si activitati infractionale, marea lor majoritate provine din activitati comerciale ilegale (Dl. Raymond W. Baker, Director, Global Financial Integrity - GFI -, lider al Grupului de actiune privind integritatea financiara si dezvoltarea economica “Cooperare internationala privind impozitele”).
30. In general, faptul ca resursele disponibile pentru finantarea dezvoltarii nu sunt cele adecvate reprezinta o problema majora. Tarile in curs de dezvoltare trebuie sa fie asigurate ca vor avea parte de un acces echitabil si durabil la finantarea internationala. Tarilor in curs de dezvoltare ar trebui sa li se permita accesul la imprumuturi pentru obtinerea de credite, in termeni care sa fie pe masura nevoilor lor. Masurile ar trebui sa includa activarea programului FMI-ului privind Drepturile Speciale de Tragere (DST), astfel incat acestea sa fie accesibile pentru nevoile tarilor in curs de dezvoltare, accelerand cooperarea cu privire la monedele locale si mobilizand resurse din tarile care au in prezent un bilant excedentar, incluzand si Fondurile lor suverane pentru a se putea indeplini obiectivele de dezvoltare, inclusiv ODM.
31. Desi baza de resurse a FMI-ului a fost sporita in mod substantial pentru a-i permite sa sprijine strategiile de revenire din criza, aceste fonduri sunt folosite primordial pentru rezolvarea problemelor economiilor emergente si a unora dintre economiile dezvoltate. Aceasta restrange cantitatea de fonduri disponibile pentru tarile in curs de dezvoltare care au cea mai mare nevoie de ele; de aici apare clar nevoia de urgentare a stabilirii unui mecanism care sa indrume DST-urile catre prioritatile fundamentale ale dezvoltarii, incluzand ODM-urile.
32. Mai mult decat atat, Documentul de rezultat ar trebui sa acorde sprijin pentru introducerea la nivel regional sau mondial a unui Impozit pe Tranzactiile Financiare (ITF). Acest ITF ar elibera noi resurse pentru finantarea dezvoltarii (ODM 1) ca si pentru finantarea masurilor de remediere si adaptare care sa trateze problema schimbarilor climatice (ODM 7), generand de asemenea veniturile necesare pentru reducerea deficitelor bugetelor guvernamentale si a datoriilor rezultate in urma crizei. Se estimeaza ca ITF ar putea genera intre 200 si 900 de miliarde de dolari pe an, in functie de tipurile de impozite si de ratele care sunt alese.
33. Totusi sindicatele insista ca mecanismele novatoare de finantare trebuie sa reprezinte un element suplimentar si nu un inlocuitor al finantarii de baza pentru dezvoltare prin Asistenta Oficiala pentru Dezvoltare (AOD). Ele mai arata si ca AOD a crescut doar cu putin in termeni reali in perioada pre-criza si ca a ramas la un nivel inadecvat in relatie cu cresterea nevoilor de dezvoltare. De cand a inceput criza, AOD a inceput de fapt sa scada. Sindicatele cer tarilor industrializate, care nu au atins inca tinta ONU de 0,7% din venitul national brut consacrata AOD, sa puna la punct sau sa reafirme calendarele pentru indeplinirea acestui obiectiv in perioada de cinci ani de pana in 2015.
LUPTA CU CRIZA DATORIILOR
34. O alta zona cheie care trebuie reformata este usurarea poverii datoriilor. Fara reducerea substantiala a datoriilor si strategii de iesire din situatia de datornic, multe tari sarace cu datorii mari (TSDM-HIPC) nu vor fi capabile sa puna in aplicare politici anti-ciclice. CSI a sprijinit propunerea campaniei internationale Jubilee ca toate tarile care ii reprezinta pe membrii cei mai saraci ai FMI-ului si Bancii Mondiale (tarile «IDA»), ca si alte tari cu poveri ale datoriilor nesustenabile, sa fie eligibile pentru anularea in intregime a datoriilor lor catre IFI. Agentiile din tarile donatoare ar trebui si ele sa anuleze datoriile acestor tari catre ele. Tarile cu venituri reduse ar trebui sa-si poata folosi putinele resurse ca sa compenseze terenul pierdut in indeplinirea ODM, mai degraba decat sa plateasca imprumuturile luate de la IFI sau alte tari donatoare.
35. Mai mult decat atat, pentru evitarea unor viitoare crize ale datoriei printre tarile cele mai putin dezvoltate (TMPD-LDC), pachetele de stimulare pentru finantarea pentru ODM ar trebui sa aiba un caracter de concesiune, sa se bazeze pe AOD si alte mecanisme de subventionare pe cat posibil, mai degraba decat pe imprumuturile acordate de FMI, care creeaza apoi datorii. Fara adoptarea tuturor acestor reforme si a masurilor prezentate mai sus, lumea in curs de dezvoltare nu va fi capabila sa indeplineasca ODM pana in 2015.
36. In plus, este nevoie de un mecanism de restructurare a datoriilor suverane (MRDS) care sa asigure un cadru pentru rezolvarea echitabila si transparenta a datoriilor, care sa fie condus de un arbitru neutru sau de un reprezentant al poporului care nu este creditorul, evitand astfel conflictele de interese. In tarile in care datorii avansate compromit capacitatea de a introduce masuri anti-ciclice si in acele tari impovarate de datorii ilegitime si odioase, ar trebui sa se adopte masuri precum moratorii asupra datoriilor si anulari de datorii. Cadrul MRDS ar trebui de asemenea sa serveasca la protejarea tarilor de practici daunatoare precum cele ale fondurilor care cumpara datoriile („vulture fund”).
37. Liderii guvernelor trebuie sa accelereze cooperarea internationala pentru a combate evaziunea fiscala si sa faca astfel incat jurisdictiile privind paradisurile fiscale, centrele financiare offshore si secretul bancar sa corespunda standardelor internationale. Ei ar trebui de asemenea sa aprofundeze cooperarea internationala privind rolul impozitarii pentru dezvoltare si strategiile de reducere a saraciei. O asemenea cooperare internationala privitoare la impozitare ar permite pastrarea si protejarea bazelor de impozitare ale guvernelor si ar contribui la mai buna administrare a sectorului public. Ar putea servi la mobilizerea resurselor pentru finantarea ODM. Documentul rezultat al întalnirii la nivel inalt ar trebui sa vina in sprijinul chemarii lansate de Declaratia de la Doha pentru stabilirea unui mecanism international pentru abordarea tuturor chestiunilor referitoare la fiscalitate prin aducerea la zi a Comitetului de experti in cooperare fiscala internationala, astfel incat acesta sa devina un organism interguvernamental. Acest nou organism ar trebui sa lucreze in stransa colaborare cu initiativa privind Dialogul asupra fiscalitatii internationale, care acopera toate aspectele legate de fiscalitate, inclusiv chestiunile legate de dezvoltare, Forumul global al OCDE privind transparenta si schimbul de informatii de natura fiscala si GAFI cu puternicul sau mandat primit de la G20 pentru punerea in aplicare a masurilor impotriva incurajarii evaziunii fiscale de catre jurisdictiile care nu vor sa se supuna acestui mecanism, asa cum sunt paradisurile fiscale.
CONCLUZIE: UN PLAN REVOLUTIONAR AL ACCELERARII EVOLUTIEI PENTRU INDEPLINIREA ODM PANA IN 2015
38. Sindicatele sprijina recomandarea facuta de proiectul Documentului rezultat de la 18 iulie 2010, potrivit careia ECOSOC este desemnat ca fiind organismul de punere in aplicare pentru urmarirea concluziilor Documentului final cu rezultatele întalnirii. Totusi, ele afirma nevoia stabilirii unor strategii globale, coordonate si coerente care sa tina cont de toate nevoile si capacitatile tarilor. Actiunile coordonate international prin G20 de-a lungul anilor 2008-2010 au aratat ca tari mari au fost capabile sa coopereze si sa gaseasca un punct de plecare pentru o mai buna administrare globala, dar diviziunile aparute clar la Intalnirea la nivel inalt a G20 de la Toronto (iunie 2010) au demonstrat limitele eforturilor de cooperare ale G20. De aceea, este nevoie de sprijin pentru stabilirea unei cooperari economice cu adevarat globale si eficiente. Sindicatele cer ca Documentul final sa ofere sprijin pe de-a-ntregul propunerii pentru infiintarea unui Consiliu economic global al Adunarii generale a ONU, ca un Forum incluziv care sa stabileasca politici coerente, sa delibereze si sa ia decizii privind aspectele economice globale si chestiunile financiare si impactul lor asupra dezvoltarii, dupa cum a recomandat Raportul Comisiei Stiglitz din iunie 2009.
39. Sindicatele cer Statelor Membre sa dea dovada de vointa politica necesara pentru a cadea de acord asupra unui Document final plin de forta al întalnirii la vârf si care sa fie bazat pe o paradigma de politici alternative de dezvoltare care cauta sa provoace si sa depaseasca multele constrangeri care au impiedicat dezvoltarea durabila si indeplinirea ODM. Propunerile sindicatelor prezentate in aceasta Declaratie a CSI ofera un set de recomandari care constituie un Plan revolutionar pentru accelerarea progresului pentru indeplinirea ODM pana in 2015 si ar trebui sa fie luate in considerare in intregime in procesul de deliberare al întalnirii la nivel inalt privitoare la ODM.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu