POTENTIALUL TURISTIC AL JUDETULUI BISTRITA - NASAUD

POTENTIALUL TURISTICAL JUDETULUI BISTRITA - NASAUD
Potentialul turistic al judetului Bistrita-Nasaud este extrem de bogat. Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile. Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica şi ştiinţifică: Pestera Zanelor, Pestera Izvorul Tausoarelor (cea mai adanca pestera din Romania), Pestera “Jgheabul lui Zalion”.

Puncte de interes turistic sunt, de asemenea: statiunea Sangeorz-Bai cu ape minerale medicinale si de masa, zona Piatra Fantanele cu hotelul “Castel Dracula", zona Colibiţa cu lacul artificial si barajul situat pe raul Bistrita, Valea Vinului, Parcul Dendrologic Arcalia cu numeroase plante autohtone si exotice, lacurile glaciare Iezerele Buhaiescului, Taul Pietros, Taul Lala Mare.
In judet se gasesc, de asemenea, numeroase monumente istorice si arhitecturale. Interesante descoperiri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistriţa, Coldau, Dumitrita, Saraţel cat si ruinele cetatilor Ciceu si Rodna. Printre monumentele arhitectonice ale judetului mentionam bisericile de lemn de la Sarata, Silivasu de Campie, Spermezeu, Salcuta, Tigau, Zagra, bisericile evanghelice de la Herina, Dipsa, Bistrita cat si zona "Sugalete" datand din secolele XV-XVI. In acest judet sunt 35 de case taranesti licentiate international pentru a organiza vacante speciale pentru turistii straini.


CADRUL NATURAL. ZONA MONTANA.

Zona montană (48 % din suprafata totala a judetului), include partea muntoasa a lantului Carpatiilor Estici, partea nordica si centrala a limitei muntoase incluzând :

Munţii Ţibleşului, la nordul judeţului, cu înăţimi de peste 1800 m (Vf. Măgura Ţibleşului 1842 m), Fragmentarea putermică a acestor munţi a dus la formarea a numeroase văi, ulucuri depresionare, care au favorizat dezvoltarea unei reţele hidrografice bogate.
Munţii Rodnei, desfăşuraţi în parte de nord-est a judeţului, cunoscuţi şi sub numele de Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei, sunt singurii munţi alpini din această ramură carpatică. Formele de relief glaciar ocupă în spaţiul Munţilor Rodnei un loc mult mai important decât celelalte tipuri de relief, prezentând mari circuri şi creste alpine în zona Pietrosului şi Ineului, sau pitoreştile circuri glaciare, situate în partea superioară a marilor circuri şi văi
Munţii Bârgăului, amplasaţi în partea de est a judeţului, constituie o unitate mai redusă ca suprafaţă (circa 1.500 km/p), dar mai ales ca înălţime (Heniul Mare 1410 m), în comparaţie cu cei doi uriaşi ai nordului carpatic. Prezintă un relief complex, determinat de existenţa vulcanismului cu caracter subteran, scos la zi în urma erodării cuverturii rocilor sedimentare.
Munţii Călimani, aflaţi la sud-est de Munţii Bârgăului şi având forma aproximativă a unui dreptunghi se întind pe o suprafaţă de circa 2000 km/p. Altitudinea şi originea vulcanică explică lipsa pasurilor de înălţime,partea cea mai înaltă constituind domeniul păşunilor alpine, cu izvoare abundente şi viaţă pastorală relativ dezvoltată. Călimanul este singurul masiv vulcanic ce poartă amprenta glaciţiunii cuaternare, ale căror urme s-au conservat în zonele cu masivitate mai mare şi insolaţie redusă.






MICROREGIUNEA COLIBITA, “POARTA CALIMANILOR”.

Staţiune in dezvoltare, Colibita reprezintă poarta de intrare în Munţii Căliman, amplasarea sa pe malul lacului de acumulare cu acelaşi nume, oferind diverse posibilităţi de odihnă şi recreere.
Colibiţa este de fapt o staţiune climaterică, situată la 830 m altitudine, la o distanţă de 18 km de Prundul Bârgăului, pe versantul sudic al Munţilor Bârgăului, pe valea râului Bistriţa. Atestată documentar, încă din anul 1760, Colibiţa se mai numeşte şi "Poarta Călimanilor" are în zonă rezervatii naturale intinse pe 800 ha şi este înconjurată de un brâu măreţ de piatră: Vf. Căsarul, Vf. Măguriţa, Vf. Ariilor,Buba, Dălbidanul. Dincolo de pădurile de brad ce îmbălsămează aerul, cadrul mai depărtat al Colibiţei îl formează vârfurile maiestuoase ale Călimanilor. Climatul foarte plăcut, aerul bine ozonat, ploile rare şi vântul puţin sesizabil datorită adăpostului montan, recomandă această localitate pentru cei suferinzi de afecţiuni uşoare ale căilor respiratorii, anemie etc. Deasemenea din aceasta staţiune se ramifică mai multe trasee turistice, unele plecând spre m-ţii Călimani, iar altele peste m-ţii Bârgăului spre Pasul Tihuţa si are oportunitatea tot mai pregnanta dezvoltarii paletei formelor de turism moderne.


ZONA TIHUTA, “TINUTUL DE DINCOLO DE NEGURI”.

Aşezaţi la nord de Muntii Călimani, munţii Bârgăului se caracterizează prin prezenţa unor măguri vulcanice, prin pădurile şi fondul cinegetic deosebit de bogat.
O regiune de mare atracţie este şi satul Piatra Fântânele - Măgura Calului, drumul national şerpuind peste pasul înalt al Tihuţei (1201 m), prin păduri de molid presărate cu fânaţe multicolore. O puternică aură de mister a acestor munţi este dată şi de legenda contelui Dracula care se presupune că a avut castelul aproape de pasul Tihuţa, locul unde astăzi se găsesc urmele unui vechi drum comercial roman pietruit.
Hotelul “Castel Dracula” este situat în Pasul Tihuţa din Munţii Bârgăului care face legătura între Transilvania şi Bucovina, constituie o atracţie deosebită din punct de vedere turistic. Edificiul domină larga panoramă a munţilor, fiind locul ideal pentru iubitorii de natură şi în acelaşi timp de confort. Arhitectura medievală a castelului şi a curţii interioare impresionează prin originalitatea sa. In apropierea hotelului se afla partia de schi amenajata cu telescaun care in perioada hivernala ofera conditii practicarii sporturilor de iarna.
De un pitoresc deosebit atât vara cât şi în anotimpul alb, zona Tihuţa este punctul de atracţie şi de întalnire pentru iubitorii muntelui, fiind un adevarat eden de linişte, sănătate şi recreere.


STATIUNEA BALNEOCLIMATERICA SANGEORZ BAI.

Oraşul-statiune este situat pe drumul naţional 17D, pe valea Someşului şi la limta sudică a Parcului Naţional Munţii Rodnei.Este atestat in 1242, staţiune balneară de peste 200 de ani, care dispune de izvoare de apă minerală şi nămol mineral, folosite in tratarea unor afecţiuni gastrice, metabolice şi de nutriţie. Sub aspect calitativ, rivalizează cu renumitele ape de la Vichy(Franţa) şi Karlovy Vari (Slovacia). Apele minerale de la Sangeorz-Bai au insa o eficacitate mai mare in tratamentul afectiunilor tubului digestiv, al bolilor hepato-biliare, al bolilor metabolice si nutritionale.
In cura externa, apele minerale de la Sangeorz -Bai au un efect terapeutic asupra bolilor reumatismale degenerative si diartritice.
Potenţialul turistic al staţiunii constă in structuri de primire turistice hoteliere – Hotel Hebe (2 stele) cu 900 de locuri şi Hotel Someşul (2 stele), 600 de locuri, precum şi in vile sau pensiuni (capacitate apx. 100 de locuri).
Statiunea dispune de instalatii pentru bai calde in cada cu ape minerale, pentru electroterapie si hidroterapie, pentru aerosoli si inhalatii, pentru impachetari cu namol mineral cald si cu parafina, mofete. De asemenea ea dispune de izvoare cu ape minerale pentru cura interna si de sali de gimnastica medicala.
In planul turismului de agrement şi al celui montan, din staţiune se desprind trasee care se strecoară prin văi spre creasta principală a munţilor Rodnei, sau altele-mai scurte-care oferă panorama deosebită a văii Someşului.


PARCURILE NATIONALE MUNTII RODNEI SI CALIMANI.

Parcul Naţional Munţii Rodnei (MaB), este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaţilor Orientali, având o suprafaţă de 46.399 ha, din care 3.300 hectare au fost declarate rezervaţie a biosferei în anul 1979. Importanţa acestei arii protejate se datorează atât geologiei şi geomorfologiei munţilor, cât şi prezenţei a numeroase specii de faună şi floră, endemite şi relicte glaciare.
În peisajul morfologic al Munţilor Rodnei se individualizează două masive: Ineul (2.280 m) şi Pietrosul (2303m). Ambele conservă un peisaj glaciar reprezentativ care trădează o întinerire a masivului, dar care contrastează cu resturile platformelor de nivelare care ocupă suprafeţe variabile pe culmile sudice ale acestor munţi.
În general, în acest parc se desfăşoară toate tipurile de ecosisteme specifice zonei montane înalte, etajul alpin fiind reprezentativ pentru România. Zona fiind un nucleu endemogen conservat şi viguros, întâlnim o serie de habitate specifice bine conservate.
Parcul National Muntii Calimani, acoperă în întregime masivul muntos Călimani care este situat în partea nord-vestică a grupei centrale a Carpaţilor Orientali, între cursul superior al Mureşului şi Depresiunea Dornelor.
Parcul National Calimani este unic in Europa si in lume, atipic pentru clima si relief (in materie de peisaje, flora si fauna).
În urma proceselor de îngheţ – dezgheţ au apărut la baza unor versanţi adevărate “mări de pietre”. Gheţarii montani si-au lăsat amprenta prin forme mai puţin expressive: fenomene periglaciare, pe versantul Nordic al Reţiţişului, Pietrosului şi pe flancul vestic al Bistriciorului.
Prin eroziune diferenţiată au luat naştere forme de relief interesante: stâncile uriaşe „Pietrele Roşii” şi „12 Apostoli”, stâncile din jurul vârfurilor Tihu (Nefertiti) şi Ciungetu.
Amestecul de molid şi zâmbru de aici este unic în România, interesantă fiind şi prezenţa arinului (Alunus viridis), cu rol deosebit în fixarea solului, şi scoruşului (Sorbus aucuparia), prezenţi până pe la 1800 m altitudine.


TRADITII FOLCLORICE.

Tezaurul folcloric impresionează prin bogăţia şi diversitatea sa, în care se mai păstrează tiparele arhaice în arta poetică şi linia melodică. Bistriţa-Năsăud reprezintă o zonă etnografică de excepţie în spaţiul românesc prin valorile folclorice şi ale artei populare, de înaltă măiestrie şi rafinament şi care se moştenesc nealterate de milenii. Pe cuprinsul judeţului se întâlnesc o serie de datini, obiceiuri şi tradiţii care s-au păstrat aproape neschimbate. În prezent formele de manifestare sunt ample, îmbinând vechile rituri cu acte ceremoniale şi cu manifestări spectaculoase. Dintre acestea se disting tradiţiile, folclorul şi portul popular şi Bârgăului, confecţionarea pieselor de port şi a ţesăturilor de interior; prelucrarea pieilor şi a produselor animale, confecţionarea uneltelor şi a vaselor de ceramică sau lemn, de uz casnic şi gospodăresc.
Costumele populare se remarcă prin originalitatea, frumuseţea şi eleganţa lor, decoraţia şi cromatica specifică deosebind doar portul de pe Valea Someşului de cel de pe Valea Bistriţei sau din Valea Bârgăului şi de la Şieu. Ţesăturile, cusăturile, pieptarele, realizate într-o mare varietate coloristică şi ornamentală, ca şi prelucrarea lemnului, ilustrează de asemenea arta populară.


APORTUL S.J. SALVAMONT - TURISM BN LA DEZVOLTAREA TURISMULUI JUDETEAN.

• Omologarea, marcarea si intretinerea traseelor turistice montane (38 trasee omologate insumand peste 700 km);
• Editarea de pliante – harti, materiale publicitare si informative, campanii de prevenire a accidentelor;
• Colaborarea cu reviste de specialitate, participarea cu materiale foto si informative la editarea Ghidului Turistic a judetului;
• Prevenirea accidentelor si salvarea in zona montana a turistilor accidentati;
• Participarea la Targul de Turism Bucuresti, unde pentru prima data Consiliul Judetean a fost prezent cu un stand de promovare a judetului si a turismului;