Guvernul a adoptat Scrisoarea de Intenţie convenită cu FMI şi Memorandumul de Înţelegere cu UE

Guvernul a adoptat astăzi Scrisoarea de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Memorandumul suplimentar de înţelegere cu Uniunea Europeană, a anunţat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei Executivului.
„Guvernul şi-a menţinut punctul de vedere potrivit căruia încadrarea în deficitul bugetar de 6,8% să se facă prin reducerea cheltuielilor bugetare, şi nu prin majorarea taxelor, respectiv majorarea cotei unice şi a TVA”, a afirmat premierul.

Primul-ministru a argumentat că Executivul a optat pentru reducerea cheltuielilor bugetare din cel puţin două motive: „pentru a nu sufoca suplimentar mediul economic” şi pentru a nu creşte inflaţia, fapt care ar fi condus la scăderea puterii de cumpărare.
„Suntem nevoiţi să luăm aceste măsuri din cauza contextului extern în care trăim şi din cauza greşelilor din ultimii douăzeci de ani legate de politicile salariale şi de pensii, accentuate în 2007-2008 prin decizii iresponsabile ale guvernanţilor din acea perioadă”, a afirmat premierul Emil Boc.
„Suntem în cea mai grava criză economică de după criza de care am învăţat în manualele de istorie. Din nefericire, omenirea traversează o criza similară, dar cu implicaţii încă necunoscute. România nu poate sta acum să aştepte situaţia incapacităţii de a-şi putea achita datoriile şi de a plăti obligaţiile sociale ale statului”, a adăugat şeful Executivului.
Potrivit primului-ministru, reducerea cheltuielilor bugetare reprezintă „soluţia sănătoasă” a momentului, decisă după consultări la cel mai înalt nivel cu BNR, Administraţia Prezidenţială şi experţi.
Primul-ministru a precizat că măsurile de restrângere bugetară nu vor afecta salariul minim pe economie de 600 de lei, pensia socială minimă în sumă de 350 de lei, venitul minim garantat, bursele studenţilor şi elevilor, alocaţia pentru copii – în sumă de 200 de lei vechi pentru copiii în vârstă de până la 2 ani şi pentru copiii cu handicap în vârstă de până la 3 ani, precum şi alocaţia de stat pentru copii în sumă de 42 de lei luna –, indemnizaţiile pentru veteranii de război şi deţinuţii politici, precum şi rentele viagere pentru sportive şi alte drepturi şi prestaţii sociale.
În ceea ce priveşte indemnizaţia pentru creşterea copilului, primul-ministru a precizat că aceste drepturi vor diminuate cu 15%, însă nu vor fi mai mici de 600 de lei lunar, la care se adaugă alocaţia copilului de 200 de lei lunar.
Răspunzând unei întrebări cu privire la perioada pentru care vor fi reduse salariile din sistemul bugetar, pensiile şi alte drepturi sociale, premierul a arătat că aceste drepturi vor fi diminuate, potrivit legii, până la 31 decembrie 2010, urmând ca, ulterior, să fie majorate în condiţiile în care se va face restructurarea aparatului bugetar, în contextul unui nou buget de stat, dacă economia va permite resurse suplimentare.
La rândul său, ministrul Finanţelor Publice Sebastian Vlădescu a precizat că documentele aprobate în şedinţa de astăzi vor fi transmise către Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, după ce vor fi semnate de guvernatorul BNR, primul-ministru şi preşedintele României. „Documentele vor intra în circuitul de aprobare al celor două instituţii în aşa fel încât, undeva spre sfârşitul lunii iunie, să primim tranşa de la FMI, iar mai târziu, în funcţie de procedurile interne ale fiecărei instituţii, să primim tranşa de la Uniunea Europeană”, a afirmat ministrul Finanţelor. Sebastian Vlădescu a mai explicat că tranşa de bani de la FMI va merge către Banca Naţională a României, urmând ca tranşa de bani de la Uniunea Europeană să meargă la Ministerul Finanţelor Publice.
De asemenea, ministrul Finanţelor Publice a afirmat că „în condiţii normale – ceea ce înseamnă că România va rămâne în zona de creştere economică definită în scrisoarea de intenţie - nu vom avea nevoie să majorăm taxele şi impozitele până la sfârşitul anului”.

Guvernul îşi va asuma răspunderea asupra a două proiecte de lege

Primul-ministru a declarat că măsurile guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar vor fi aplicate prin proiecte de lege, Ordonanţă de Urgenţă şi Hotărâri de Guvern. În acest sens, Executivul îşi va angaja răspunderea în faţa Parlamentului asupra unui proiect de lege care va conţine măsurile de restrângere a cheltuielilor bugetare, precum şi asupra unui proiect de lege care va viza reglementarea pensiilor speciale, acte normative care vor fi adoptate după ce vor fi analizate în Consiliul Economic şi Social.
Răspunzând unei întrebări, premierul a precizat că restrângerea unor drepturi sociale se va face în conformitate cu articolul 53 din Constituţie.
De asemenea, premierul a arătat că restrângerea cheltuielilor sociale, în paralel cu menţinerea TVA şi a cotei unice, va crea premisele pentru promovarea unor măsuri de sprijinire a mediului economic. În acest sens, primul-ministru a menţionat plata unei sume de 1 miliard de euro reprezentând datorii ale statului către firme, finalizarea mai multor proiecte de investiţii între care realizarea a 500 de kilometri de drumuri judeţene, reabilitarea a 400 de kilometri de drumuri naţionale, finalizarea a 4.000 de locuinţe ANL, a Centurilor ocolitoare Sibiu şi Oradea, cofinanţarea mai multor proiecte finanţate din fonduri europene, între care şi un Program destinat mediului rural în sumă de 1 miliard de euro.
Totodată, şeful Executivului a punctat demersurile Guvernului pentru combaterea evaziunii fiscale, arătând că este în curs de adoptare la nivelul Executivului o Ordonanţă de Urgenţă în acest sens.
Între măsurile de combatere a crizei economice, primul-ministru a mai menţionat adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă pentru sprijinirea tinerilor care înfiinţează pentru prima dată o firmă, continuarea procesului de restructurare, comasare sau desfiinţare a unor agenţii guvernamentale, reducerea cu 20% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, extinderea procedurii de achiziţii publice prin mijloace electronice, continuarea Programelor „Rabla” şi „ Prima casă”, susţinerea financiară a firmelor care angajează şomeri.
„Din analiza pe care am avut-o cu oamenii de specialitate, în acest moment, soluţia cea mai bună dintre toate soluţiile existente, o reprezintă încercarea de ajustare a cheltuielilor bugetare, cu costuri politice dureroase de care suntem conştienţi, dar cu efect benefic pentru dezvoltarea acestei ţări”, a apreciat primul-ministru.
Biroul de presă